


Construcțiile la Cetatea Devei au început în sec. XIII și scopul a fost de a crea o fortăreață militară. Transformată mai târziu de Iancu de Hunedoara în castel nobiliar, va fi extinsă și întărită succesiv în sec. XVI, XVII și XVIII, ajungând printre cele mai putenice din Transilvania.Fortificația a suferit dese asedii din partea armatelor otomane pătrunse în Transilvania (1550, 1552, 1557). În 1784 „ultimatumul” lui Horea a fost remis nobililor refugiați în cetate, iar în 1848 a fost sediul trupelor imperiale care au intervenit împotriva revoluției maghiare. După ce a fost aruncată în aer în 1849, cetatea a devenit o ruină ce încununează culmea unui deal abrupt.
Pe deal se mai află si ruinele mai multor centuri de ziduri, ce urmează curbele de nivel și care sunt întărite cu turnuri pătrate sau circulare și porți monumentale. În incinta centrală rămân ruinele palatului nobiliar.Sub dealul cetății se află Palatul Magna Curia (azi sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane), construit în sec. XVI de plan dreptunghiular ușor alungit, prevăzut la colțuri cu un decros cu aspect de bastion. Transformat de Gabriel Bethlen în 1621, Magna Curia a dobândit o înfățișare barocă în sec. XVIII când i se adaugă o scară monumentală dinspre parc și un balcon polibat.