Ora locală Temperatura
14:11

Cetatea bastionară din Alba Iulia a fost ridicată între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă fortificaţie bastionara de tip Vauban din ţara noastră. Planul cetăţii a fost întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Ştefan de Steinville, completată apoi de generalul Weiss.
Lucrările propriu-zise la fortificaţia de la Alba Iulia au început la 4 noiembrie 1715, când s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol, dedicat împăratului, situat pe latura de Nord a cetăţii.
Fortificația a fost denumită în proiectul lui Weiss “Fortificația capitală de la Alba Iulia din Principatul Transilvaniei”.
Între secolele XVIII-XIX cetate a îndeplinit rolul de centru militar al Transilvaniei si de depozit general pentru armament. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20.000 de iobagi.
Cetatea este alcatuită din 7 bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf.Stefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano, Sf. Elisabeta) configurându-i imaginea stelată caracteristică cetăților de acest tip.
Cel mai mare dintre bastioane este cel al Trinității, care măsoară 116, respectiv 135 m  și care are plasat în centru un blazon încoronat cu câmpuri multiple și frunze de acant.

Zidurile cetății sunt construite din caramidă arsă , piatră de carieră sau din ruinele cetății romane, ele masurând la baza 3m, iar la vârf 1,20 m fiind sprijinite de contraforturi pentru a neutraliza împingerile pământului.
Intrarea se face prin șase porți, decorate cu statui și reliefuri realizate de către o echipă de sculptori condusă de Johhan Konig.
Proiectarea și construirea cetății a determinat și modificarea tramei stradale, astfel s-au construit porțile – trei spre oraș și alte trei spre câmpul de instrucție din Vest.
Cetatea este impresionantă atât prin elementele decorative, cât și prin frumusețea celor șase porți ale fortificației, care sunt unice în toată arhitectura militară europeană. Fără îndoială, sursa de inspirație pentru artiști a fost mitologia antică, decorația fiind realizată de sculptori ca Johann Konig, Johann Vischer și Giuseppe Tencalla. În totalitate cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastică figurativă barocă din Transilvania. Între zidurile ei s-au desfășurat evenimente de cea mai mare importanță pentru istoria poporului român: epilogul răscoalei lui Horea și Marea Unire a Transilvaniei cu România de la 1 Decembrie 1918.